Te-ai despartit vreodata de cineva ? Nu, nu ma intelegi. Te-ai despartit vreodata de cineva odata la 3 zile ? Stai ! Inca nu ma intelegi, ce ma fac cu tine ? Te-ai despartit vreodata de cineva odata la 3 zile, timp de 2 ani ? Si eu !
Da. Avand in vedere ca din nou ne-am despartit trebuie sa ma prefac uimit si sa iti spun ca mi-ai fost folositoare ca o doza de morfina, mai draga decat o durere de splina. Apropo de asta, de “ce ma mai plistisesti” si altele… in trecutul apropiat, mai tii minte cand paream serios si ti-am spus ca am nevoie de tine ? Nu stiu cum sa iti spun acum fara sa te afecteze, dar de fapt te minteam si radeam in sine ca exista cineva la fel de naiv ca mine. De fapt nu aveam nevoie de tine ci mai mult de ideea de a fi anesteziat. Aveam nevoie sa uit ca sunt un retardat si ca nu vreau sa fiu uitat. Te rog nu plange si nu iti suna toti colegii, nu ma injura si nu te mai autoflata crezand ca esti mai buna de atat, ca nu esti. Daca tot suntem la ora de ridicat bolovani de pe undeva, iti voi spune ca imi e dor de cineva, dar nu de tine, imi e dor de persoana ce puteai fi in viitor. Imi e tare dor. Ar mai fi multe de adaugat, de dezgropat morminte si de trezit morti, de cules amintiri putrezite si de crescut viitori nepoti, dar ma voi opri aici.
Totusi in aceasta ora tarzie cactusul meu preferat ma indeamna sa iti explic ceva, iti voi spune frumos si fara a te scuipa, nu pentru ca sunt manierat ci doar pentru ca nu imi meriti saliva.
Deci nu-mi mai scrie, nu ma mai suna, nu ma mai cauta si nu in ultimul rand nu ma uita. Intr-un trecut mizerabil, nu uita toate ce ti-am facut, in fiecare noapte adu-ti aminte de mine, de tine, de noi si ce bine ne potriveam noi doi. Tu ma enervai, eu taceam, tu te mirai, iar eu ma suparam, tu te suparai ca m-am suparat asteptand sa ma comport ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat. Chiar ne potriveam ! Ne potriveam atat de bine incat de fiecare data cand ma gandesc la asta imi vine sa vomit pe mine.
Ciao !











iunie 13, 2009 la 10:00 PM
Mai asteapta 240 de zile…
iunie 14, 2009 la 9:17 AM
Si atunci ce ?
iunie 14, 2009 la 10:41 AM
Tocmai am avut un insight: ma gandeam daca despartirile s-ar putea trata cu metoclopramid. Sau cu cateva picaturi de haloperidol (e bun si pentru cactusul care iti vorbeste si mai e si antiemetic pe deasupra
).
.
Si nu, nu m-am despartit niciodata de cineva odata la 3 zile timp de doi ani, asta daca nu se pun la socoteala garzile de noapte pe post de despartiri (temporare, of course), caz in care depasesc cu mult cei doi ani
Mi-e greu sa nu ma gandesc un pic ironic la situatia asta (primul gand care mi-a venit in minte era ceva de genul “daca tot stiu ca vine odata la trei zile, unde mai e drama? e ca un fel de PMS, doar ca mai des, sau dragoste cu nabadai, dupa unii autori”). Incerc, totusi, sa fiu empatica si atunci o sa zic… nu prea stiu ce… uite ca azi nu reusesc sa fiu empatica.. ce bine ca e week-end!
iunie 14, 2009 la 10:56 AM
Noroc ca la un click departare exista google-ul.
) Multumesc pt sfaturi si ajutor, dar se pare ca medicamentele mai trebuie sa astepte putin. Cred ca m-am vindecat, cactusul nu imi mai vorbeste, iar starea de voma a trecut. E bine sa faci parte din oamenii normali, nu Olek ? Stiam ca ma vei intelege.
iunie 14, 2009 la 11:08 AM
Heeeiiii.. bine ca ti-a revenit umorul. La varsta mea fac accese anginoase cand ma trezesc in fata cate unei drame
iunie 14, 2009 la 11:39 AM
Si cum faci exact ? Ti-am mai spus asta, dar vad ca eviti sa dai vreo explicatie
iunie 14, 2009 la 2:34 PM
Mie? Mi-ai mai spus? Ce mi-ai mai spus? Ca io nu mai stiu daca mi-ai mai spus sau nu.
Si cum fac ce?
Cat despre explicatiile pe care refuz sa le dau, asta chiar ca n-o mai cred deloc.
Sau poate nu te refereai la mine
iunie 14, 2009 la 2:38 PM
Ti-am mai spus (nu stiu cand) ca as fi curios sa vad cum esti cand tot calmul asta paleste. Cum reactioneaza Yol cand e nervoasa, cand a ajuns la limita rabdarii ?
iunie 14, 2009 la 3:19 PM
Se deprima, baga nasu’ in perna si doarme. Cat de mult ii permit posibilitatile. Si intre timp face luuuungi monologuri interioare (ba cand si cand chiar dialoguri) in care face cam cum faci tu pe blog, numai ca muuult mai rau. Dupa care se linisteste, isi zice “am fost o proasta” si o ia de la capat. Cu periodicitate oricum mai mare decat trei zile
Si numai foaaarte rar, si in situatii nu foarte senificative, explodeaza de-a dreptul.
Multumit?
iunie 14, 2009 la 4:07 PM
De obicei nu. “explodeaza de-a dreptul” vezi… asta ma intereseaza ! Si tu ca de obicei te opresti acolo. Ce ma fac cu tine ?
(
iunie 14, 2009 la 5:17 PM
iunie 14, 2009 la 5:25 PM
Touché ! Si totusi… exista vreun topic pe aici ?