Copiii nimanui

Legea Zero: un robot nu are voie sa faca rau omenirii sau, prin neinterventia sa, sa permita ca omenirea sa fie vatamata. (Isaac Asimov)

Anul 3.215 al Erei Galactice. Discutie intre Daneel si prizonierul de pe planeta Helicon:

Prizonierul:
Am avut femei si am infrant barbati cu armele lor, am gasit bratele de catifea care sa ma piarda atunci cand am sa mor. Am gustat tarana rosie si norii de peste mine, am renascut si am murit acum multi ani de zile. Am nascut dorinte si ingropat frati ce i-am visat de atatea ori eliberati, i-am visat atata vreme si iubit atat de mult, dar parca cineva ii dorea, i-a chemat si i-a si avut. Odata culegeam speranta cu crema de pasiune, ne imbracam cu optimism si ieseam in lume. Acum ne-am desfacut aripile si le-am agatat in cui ca sa ajungem intr-un final copiii nimanui.
Cand te-am cunoscut erai un simplu prizonier, acum te vad de partea cealalta a gratiilor de fier. Te vad bucurandu-te de dulcea libertate, cea ravnita si cea mai pretioasa dintre toate… cum e posibil ?

Daneel:
Pana si cel fara de vina poate fi condamnat intr-o lume unde adevarul a fost demult uitat. Adevarul are temerile lui si cuvantu-i mut, tu ai ales cu mintea, cand sufletul ti-era tacut. Dar eu nu sunt…
Stiu ca ti-a fost dificil in fiecare noapte, in fiecare zi cand nimeni nu ti-a fost aproape, in fiecare toamna cand cerul a plouat violent cand ochii tai au plans lacrimile unui dement. Vedeti voi, imparatia voastra se prabuseste de fiecare data cand unul dintre voi greseste. Timpul meu nu este acum, am grait prea devreme, dar cu siguranta voi reveni atunci cand bruma neagra se va asterne.

Prizonierul:
Tu… Tu esti coasa de pe campiile fara sfarsit ! Tu esti cel pe care omul l-a creat si l-a iubit ! Deci legendele sunt adevarate ! Ai venit sa ne scapi de ignoranta si singuratate, deghizat, in piele unui om ne-ai privit, asteptand momentul potrivit. De ma vei lasa sa stau mereu in umbra ta, loial si fara de interes doar tu ma vei avea. Un singur amar de lucru iti voi cere in schimb, in ultimele zile ale trairii mele fi tu acela cu care sufletul sa-mi plimb.
Si totusi… de ce nimeni nu a indraznit sa ne spuna ca intr-o zi soarele nostru va dori sa apuna ? De ce nimeni nu ne-a explicat ca nu e de ajuns sa accepti dragostea ca un simplu raspuns ? De ce acum ura si invidia, crima si mandria se ascund in entitati, tulburandu-ne menirea ?

Daneel:
Om nebun, tu crezi ca eu am raspunsurile la toate ? Raspunsul la singuratate, pretul pentru sanatate sau poate chiar leacul pentru moarte ? Dar de le-as cunoaste, aceste solutii coplesitoare, intr-o clipa, rand pe rand, le-as distruge pe toate. De cand stiu oamenii ce vor ?
De nu ar mai fi singuri, nu ar mai cauta sa devina mai buni, nu s-ar simti nevoiti sa-si caute perechea pe alte lumi. De nu s-ar mai imbolnavi si ar trai sanatosi pana cand trupul le-ar imbatrani sau nu ar mai muri deloc ar fi o risipa de timp pentru ca oamenii ca indivizi nu conteaza ci conceptul de „omenire” primeaza. Odata ce fiecare individ si-a indeplinit scopul, trebuie sa moara ca altcineva sa-i ia locul. Nu intelegi ? Oamenii sunt ca acele mitologice oi ce au nevoie de indrumare, iar eu sunt singurul in stare.

Anunțuri
Publicat în Alter ego. Etichete: . 2 Comments »

2 răspunsuri to “Copiii nimanui”

  1. DianaEmma Says:

    Nu suntem copiii nimanui… sub o forma sau alta, divina sau umana, cineva ne este ‘parinte’, cineva ne indruma… numai ca suntem prea mandrii sa il vedem sau sa il acceptam.
    Suntem prea mandri sa ne vedem rolul dincolo de propriile scopuri.

  2. mercu Says:

    Uneori suntem singuri, ne simtim singuri chiar si daca parintii si prietenii sunt in jurul nostru. Iar acei copii la care ma refeream sunt cei care au facut o greseala si acum platesc pentru ea, oriunde ar merge sunt priviti cu alti ochi doar pentru o greseala, pentru ca au fost la momentul si timpul nepotrivit. De ce nu primesc o a doua sansa ? Stiu ca eu am primit o a doua sansa exact cand aveam nevoie si am profitat de ea din plin. Toti merita o a doua sansa! Toti!


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: