Flori triste deasupra de un sol bolnav

Ai vazut vreodata un soare negru prabusindu-se in nemurire?
Ai vazut vreodata atata rautate incat pamantul, sange a inceput sa transpire?
Si eu, si nu m-a impresionat.
Ai scris vreodata cuvinte nescrise de nici o alta fiinta?
Ai spus vreodata vorbe nemaiauzite de cineva, dar fara putinta?
Si eu, si nu m-a indurerat.

Perfectionist intr-o lume imperfecta nu mai reusesc sa mai nasc flori, sa raspandesc parfum, nu mai visez la porumbei albi ci doar la stolurile de negre ciori. Firave, radacinile-mi sunt deja otravite, frunzele-mi sunt palite, iar eu cresc sub mila lui Soare si a Vantului dinspre est. Se prabusesc galerii sub mine, nu mai beau apa, nu mai respir aer ci doar deseuri si alte toxine, nici nu mai pot mirosi, sunt confuz, daca nu sunt mort atunci de ce nu mai pot simti?
In aceasta atmosfera neagra opere de arta nu se mai fac, va deveni tot mai rau si cuvintele-mi palesc silaba dupa silaba. Si totusi de ce dau impresia ca pic intr-o prapastie fara sfarsit? Mai simplu de atat, de ce scriu trist? Pentru ca: arta este construita din durere, din mizerie, dintr-o suferinta adanca (Paul Muldoon).
Nu am chef sa scriu colinde, nu am chef sa ridic in slavi o lume ce se vrea normala si in plus de asta fericirea e banala, nimic special la ea.

Postat in Alter ego. Etichete: . 2 Comments »

2 Răspunsuri to “Flori triste deasupra de un sol bolnav”

  1. tDO Says:

    ciori? stoluri de ciori?😀

  2. Vania Says:

    Sunt stări fireşti, în contextul actual…


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: