Evadarea din realitate

Odata, sub o bolta cereasca limpede isi rupea placenta o zi de vara caniculara, o zi obisnuita in desert, momentul cand mi-am dat seama ca-mi pot construi un paradis perfect intr-un alt paradis ce se vroia fara de greseala cand de fapt mirosea si era infect. Mirosea a ignoranta si prostie, nesiguranta si falsa modestie, si de aceea imposibil le va fi sa ma citeasca sau sa descopere cand am picat prima oara in abisul propriei capodopere, nimeni nu va stii cand formolul a cuprins creierul si inima din borcane si imbatranirea trupului a inceput sa dea semne.
Sub un soare colorat, un castel intunecat plutea deasupra de nori, iepurii zburdau pe campia eterna, iar zanele culegeau flori sub o privire paterna. Fii multi aveam, Mihai, Gabriel sau Lucian, toti imi erau dragi si toti ma alintau cu ambrozie si nectar de fragi. Intr-un cor de greieri si ciocarlii, versuri ma incalzeau si cuvintele cresteau vii, spuneau ca odata se va scrie despre mine, despre acel cineva care a definit ce inseamna rau si ce inseamna bine.

Ti-a trecut vreodata prin gand ca eu m-am gandit ca tu te-ai gandit vreodata la gandurile mele diferite asa cum eu m-am gandit cand tu te-ai gandit ca stii cum gandesc cand eu ti-am spus ca gandesc diferit de cum gandesc altii? Si cand spun „diferit” nu spun „rebel”, spun „altfel”, vezi tu, nu am cautat niciodata diversitatea ci ea m-a gasit pe mine, nu am cautat niciodata sa fiu diferit ci doar simplu si iubit. Iubit nu am fost si niciodata nu voi fii, dar diferit in permanenta voi deveni, ca e vorba de un stranut, de o lacrima din esenta de bucurii sau de un trecut ce vesnic ma va defini. Probabil ca diversitatea a facut ca unii dintre noi sa nu poata aprecia lucrurile marunte, bijuteriile sau masinile scumpe, probabil ca de aceea de fiecare data cand revin in aceasta lume in juru-mi se sparg borcane, se usuca celule si doar faloasa minte ramane fara urme.

Si acum o dilema isi rupe cordonul ombilical: daca in aceasta lume moare trupul, oare voi mai putea trai in ireal? Oare avem nevoie de organism pentru a ne sustine, oare fara „acest mine” fantezia va reusi sa continue?

Anunțuri
Publicat în Alter ego. Etichete: , , , . 6 Comments »

6 răspunsuri to “Evadarea din realitate”

  1. Manuela Hedlinger Says:

    Ma topesc cand te citesc!
    Dilema nu este dilema, este doar intrebarea eterna! Iar raspunsul il stii deja, fiinta mai adevarata si mareata, fi-va!

  2. tDO Says:

    „existence, n. =
    A transient, horrible, fantastic dream,
    Wherein is nothing yet all things do seem:
    From which we’re wakened by a friendly nudge
    Of our bedfellow Death, and cry: ‘O fudge!’ ”
    (Ambrose Bierce- The Devil’s Dictionary) 😀

  3. mercu Says:

    @Manuela: multumesc, you are too kind, cum zice americanu’.
    @tDO: super :))

  4. Noi mişcări « Ioan Usca Says:

    […] Manole, Metemorfoze – asta s-ar putea să te scoată din blogroll, da’ o scoţi şi tu imediat, Mercu, […]


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: