Tu si eu, meniti sa ramanem singuri

Imi spun ciudat cand eu ma fac remarcat, imi spun ca nu voi scapa viu, dar eu le spun ca nu ma stiu. Cine ma stie, poate recunoaste, sunt cel mai prost dintre dobitoace. Dar fara acea „tu” nu inteleg ce importanta mai are, nu, nu mai plang si tip ci doar tip pentru ca vad ca doar pe mine ma doare. Tacere. Nu falsifica, nu mai visa cand doar tu poti accepta ce ti s-a intamplat, asta-i realitatea, nu alta. Decadere. Deci nu mai visa, nu mai falsifica, greseala-ti este cioplita-n demnitate, acolo, in cuibul in care ti-ai faurit principiile ciudate. Deci cosmar deja ruginit nu ma mai cauta, nu m-am schimbat, sunt la fel de diferit, nu te mai uita in spate caci ma vei vedea doar pe mine si celalalte dobicoace. Tacere, decadere. Iti, imi sunt totuna, deci nu mai visa, nu mai falsifica imagini si figuri, e inevitabil, ba chiar indicat, tu si eu suntem meniti sa ramanem singuri.

Pueril am fost, minuneaza-te si tu, ce copil monstruos am nascut! Deci nu mai visa, nu mai falsifica, nu-l voi alinta ca in mintea mea incepe sa se maturizeze, e diabolic, cate medicamente mai trebuie sa iau sa-l calmeze? Ce nume ii vom pune? Gelozie sau Orgoliu, Mandrie sau Pesimismul Viu? Anii Copilariei sau Nopti Nedormite, Fata Agoniei sau Rusini Vorbite? Uitandu-ma la el imi dau seama ca suntem meniti sa traim separati, asta doar daca nu vrem sa crestem alti mutanti. Suntem meniti sa nu mai vorbim, sa plantam copaci si sa scriem randuri si randuri despre cum impreuna ne doream sa traim.

Publicat în Alter ego. Etichete: , , , . 4 Comments »

Sunt un drogat, recunosc, ma ajuta cineva?

Poate ca multi nu stiu, dar pus la colt eu in linii am modelat, sunt doar, cum sa spun, putin ametit, de fapt drogat. Ce? Pare incredibil ca-mi inec tragediile in droguri? Orice altceva nu mai ajuta, sa ridic capul nimeni nu vrea sa-mi spuna, tot ce ramane de facut e praful alb din greselile ce soptesc din trecut caci fluturii asa de frumos zboara, nu-i asa? Venele-mi sunt penetrate, oare cat o sa ma mai doara? Da, cam atat, cam doua secunde, si totusi ce e cu acea voce dinauntru-mi, oare altcineva o aude? Dar tu cine esti? De ce plutesti cu capul in jos, de ce ranjesti? Nu mai inteleg nimic, nici fizic, nici psihic… Ma regasesc zi de zi pe aceeasi banca rupta ocolit de priviri, dar nu de jigniri, ce vina am eu ca nu stiu sa fac fata la greu? Cine sunteti voi sa ma judecati dupa numarul de gauri de ace? Plecati din fata mea si lasati-ma in pace!

Dar ajutati-ma, am nevoie de ajutor, ala de pe banca aceea e un om, nu un element din decor. Am si eu nevoie de cineva, de cuvintele sincere ale cuiva caruia nu i-ar fi greu de acceptat, sunt doar un rasfatat copil, unul adorabil, dar in primul rand sunt un drogat. Ma accepti asa sau ma vei schimba?

Publicat în Alter ego. Etichete: , . 17 Comments »

Cei cu inima mare…

Un caz nefericit, inca unul! Nu va dau prea multe detalii, tot ce aveti nevoie gasiti aici. Unul pentru toti si toti pentru unul.

Publicat în Ego. Leave a Comment »

Multi vor pica dintr-o miscare de dama

Mi-au dat inca un test sa-l pic, cica sa ma detasez de tot ce spun si creez si sa nu mai gandesc nimic. Ce am fi noi fara cei de la mijloc, chiar daca la inceput a fost alfa, la final a fost omega, dar ce e mai serios, zic eu, e ca totul e la stadiul de joc. In scorburi de bonsai traiesc fara teama, dar sah matul pandeste in umbre de aniversari, din trei sau noua zeci de mutari, intr-un final multi vor pica dintr-o miscare de dama. Invins, regele se va rostogoli, dar pe o muchie de lemn se va ridica, pentru a-si alege, intr-un alt joc, culoarea, si sa nu mai spuna lumea ca asta nu e o optimista zi.

Ar trebui sa ignoram, un nebun in viata proprie sau sa-l acceptam asa cum vrea sa fie, exemplul pe care nu vrem sa-l urmam? Cert e ca orice luptator in razboiul vietii trebuie sa aiba un cal sa-l sustina, tatal – fiu si fiul – tata sa devina, un mare maestru la jocul mintii. Acela, cel care va ajunge, va stii cum e mai bine, o dama puternica sau un pion de o forta indoielnica, oare cine va invinge? Mandria masculina sau sentimentele pentru gingasia feminina?

Publicat în Alter ego. 4 Comments »

Cum poti sa-ti impresionezi parintii

E simplu. Fii sigur ca nu ai gatit pana acum si apoi invita-i la tine exact inainte de ora pranzului. Ei vor veni cu drag, dar parca totusi mirati. Cand te vor intreba cum de ai ajuns sa-ti gatesti spune-le ca astazi tu vei gati, iar ei vor manca. Aseaza-i la masa, in fata tacamurilor, si cand vor dori sa te ajute da-le peste mana, astazi ei vor fi serviti. Pune-le in farfurii mancarea proaspat gatita si asteapta reactia lor, bineinteles ca un raspuns sincer e cam greu sa primesti, singura cale de a-ti da seama daca sunt sinceri ori ba, e sa gusti chiar tu. La mine e cea mai precisa verificare, nu exista pretentios mai mare decat mine. Iar dupa ce vor manca pe saturate si iti vor multumi, nu dormi si pune-le repede pe masa desertul tot home made by you. Cam atat…

Publicat în Ego. 27 Comments »