Cand crezi ca ai ajuns sa-l cunosti pe acest prost in devenire?

Deschide larg si lasa-ma sa privesc, lasa-ti capul pe rozele de piatra in timp ce gatul-ti umezesc. E singura si neajutorata, e doar o alta prostituata. Dezbraca-te si nu spune o vorba, lasa-ma sa-ti spun care eu sunt acum, dar oare cata prostie trebuie sa mai consum ca sa ajung in randul celor normali? Sunt bolnavi, toti eu, toti mine.
Tu, muritoare de rand, nu ma cunosti, nu stii cine sunt, nu sunt dintr-o alta categorie de prosti, dar ei nu stiu ca eu traiesc doar sa mint, sa zambesc, sa ma prefac timid, sa spun te iubesc de fiecare data cand e nevoie. Si am nevoie, am nevoie sa stiu ca pot sa-mi bat joc de cei care ma loveau, sa arunc cu injurii si apoi morfina sa mi-o beau.

Zi de zi, clipa de clipa imi sprijin mana-n ace, uneori as vrea sa fiu lasat in pace si sa ofer scanduri in forma de sicriu, sa fiu lasat sa fiu asa cum doar eu stiu, un criminal, un alt hot, acel arogant ordinar ce viseaza neconditionat. Dar sunt un bun crestin, un adevarat exemplu de om integru. Imi place sa cred ca stiu sa iubesc, imi place in ochi de stele sa ma regasesc doar sub clar de luna cand imi simt trupul sub patura fierbinte de spuma.

Mai cativa pasi si voi reusi sa devin prost, sa uit tot ce a fost sau tot ce va fi cand te voi gasi usuratica si blonda, obsedata de bani si moda. Intr-o biblioteca prafuita, sunt o carte transparenta alcatuita din cateva file fragile, traind doar sa fiu controlat, manipulat si suspectat dupa fiecare fapta buna, zvonindu-se ca sunt sensibil si tacut fara macar sa cunosc conceptul de remuscare sau de vina. Nu stiu daca stii, dar uneori as prefera sa fiu impuscat decat sa fiu nevoit sa tac sau sa-mi tai limba si sa o arunc la pisici decat sa te ajut sa te ridici.
Si acum te intreb si ma astept sa raspunzi tu, cat din adevaratul mine crezi ca e Mercu? Cat de bine ii cunosti pe toti aceia din mine ?

Publicat în Alter ego. 5 Comments »

Playlist de vara (2)

De data asta am ales cateva melodii mai ritmate. Enjoy!

1. Nic Chagall – What you need (Original Extended Mix)
2. Moonbeam & Tyler Michaud feat. Fisher – Love Never Dies (Original Mix)
3. Armin van Buuren – Zocalo (feat. Gabriel & Dresden)
4. Robert Miles – Children 2000 (Trance Remix)
5. ATB – 9 PM
6. Paul Van Dyk feat. Rea Garvey – Let you go
7. Sash! – Adelante
8. Blank & Jones – Desire (Remix)
9. Filo & Peri ft. Eric Lumiere – Anthem (Nic Chagall Remix)
10. Delerium feat Leigh Nash – Innocente (Dj Tiesto remix)
11. Paul Oakenfold – Southern Sun (Original Mix)
12. Moonbeam ft. Blackfeel Wite – Your Wind Is In My Hands
13. Tiesto – Elements of Life

Playlist de vara (1)

Publicat în Ego. 1 Comment »

Popas in miez de impas, ai vreo idee ce e respectul?

Respectul se castiga, nu se primeste odata cu o functie, respectul se daruieste, nu se cumpara cu ipocrizie.
Munca, munca si iarasi munca, nu exista somn, nu exista pauza ci doar bagatul nucilor cu o furca. Munca, munca si iarasi munca, nu vom uita oboseala ce ne apasa pana nu scoatem carul acesta construit in casa. Apropo, am auzit ca vor incerca sa-mi otraveasca personalitatea, dar nu vor reusi, vor dori sa-mi fure aura fragila ce de atatea ori m-a ridicat deasupra, zi de zi. Si totusi de ce ar trebui sa ma schimb cand ma simt bine asa? De ce ar trebui sa ma mulez dupa o societate ce doar prost ma vrea? Si ce mama testoasele ninja e cu scenele de mandrie, „eu am fost ca tine, dar tu poti fi ca mine?”, cine stie?

Eu, eu stiu ca nu vreau sa devin ca tine, cine ar vrea sa fie un conducator de papusi indiferente ce pleaca lent capul la ideile lui lipsite de sens, ba chiar demente? Stii, usor este sa fi indragit de copii, batrani sau tineri, greu este sa ajungi sa nu te aprecieze nimeni cand tot ce spui se transforma in materie moarta. Nu, niciodata nu voi ajunge ca tine si ma simt simt bine asa, nu, nu e respectul cel care te mangaie, este doar mila, mila mea.
Respectul se castiga, nu se primeste odata cu o functie, respectul se daruieste, nu se cumpara cu ipocrizie.

Publicat în Alter ego. 1 Comment »

Playlist de vara (1)

Am ales opt melodii mai light, mai soft pentru acele momentele cand iesim la o plimbare. Sunt melodii care au acel „ceva” de vara, excelente pentru plimbatul prin parc sau pentru o tura cu masina intr-o zona mai putin aglomerata. Enjoy!

1. Paul Van Dyk – For an angel (Robert Miles & Ayla remix)
2. Nic Chagall – This moment (Prog mix)
3. Dash Berlin, Cerf, Mitiska & Jaren – Man On The Run
4. Darude vs Robert Miles – Children of the sandstorm
5. Klaas vs Guru Josh Project – How Does It Feel Infinity
6. ATB – Believe In Me
7. Robert Miles – One and One
8. Armin van Buuren feat. Sharon den Adel – In And Out Of Love

Publicat în Ego. 11 Comments »

In vitrina, modelele capricioase

Profilactic, mi-e si frica sa irosesc o clipa clipind, sa nu cumva sa-mi pierd gandul astmatic ce rareori l-am vazut venind. Unele se crapa, altele se sparg, cert e ca timpul zboara cu pasi de ghepard, timpul cand se spala vitrinele, se reanimeaza sori, se arunca si se fac uitate idilele ce pulverizau pana-n zori. Libere, libere, straluciti libere, iubiti cum o leoaica isi iubeste fiul ratacit si raniti ca niste vipere doar atunci cand considerati ca merit. Intindeti-va aripile si zburati, zburati, sunteti libere sa zburati printre sutele de coloane de barbati, de acolo pana aici, traiti libere in aceasta ferma de furnici. De ce nu vor sa ma asculte?

Ce mult imi placea asfintitul dupa o zi obositoare cand linistea se instala, iar secundele timpului erau animate de o precisa ciocanitoare. Imi aduc si acum aminte de frunzele ratacite si de scoarta de sub picioare, de lianele ce curgeau ca niste siroaie de sange inverzit si imi dau seama ce mamifer slab am devenit. Ce viata de caine ambulant, ce pumn de colorate medicamente, dar cred ca sunt atat de sensibil si tentat incat pot sa spun ca as vrea tot timpul sa fiu botezat in complimente. Unii ii spun aroganta, altii un gest devenit viciu, dar eu ii spun stil de viata nascut dintr-un capriciu.

Depasiti de vreme, si oricum demult neinteresanti, am uitat de scopuri si teme, parca nici nu ne mai dorim la rang de ingeri sa fim ridicati. Si diferit de vremurile de odinioara, iarna era iarna, vara era vara, dar acum cutreiera si tu potecile facute de apa topita, de ghetarul dintr-o balta ce se evapora, priveste lacul devenit mare, iarna a devenit vara, iar apa potabila are gust si culoare. Intreba-ma care este rostul, in ce circumstante, care este motivul, de unde atatea sperante? Unii ii spun darul dintr-un vechi vis, altii ideile Creatorului ce prin cuvant le emana, dar eu il consider doar un alt virus numit rasa umana.