Elicia defecta

Draga sfarsit inevitabil iti scriu aceste ganduri de copil pe o pana usoara… ca vantul sa aleaga:
Calatorii fara harta, realistii fara cuvinte, credinciosii fara speranta, daca si-ar aduce aminte ce s-a intamplat pana in toiul prezentului, poate ca MAINE ar mai avea o sansa, dar nu, eu nu cred in jumatatea plina a paharului, de multa vreme nu mai cred in zicala asta mincinoasa. Asteptand indiferenta de odinioara, vantul degeaba trimite invitatii la activitati funerale cand noaptea deja a fost alaptata de sanul de smoala, degeaba puii padurii dau tarcoale adulmecand rana ce vreau sa nu mai doara. Degeaba, mi-a disparut si reflexia, mi-am pierdut si umbra privata, dar Dumnezeule degeaba privesti, daca nu ma auzi cand iti spun ca as vrea ca dislexia sa fie rostul viitorului ce ma asteapta. Urasc ca am ajuns sa nu mai detest, urasc ca nu mai reusesc sa-i ignor pe cei ce se arunca in calatorii fara harta, credinciosii cu speranta inecata, ipocritii! Dar totusi le este frica de mine, le este teama de necunoscut, pana acum le era strain intunericul ce iarasi vine, dar acum se feresc si de lumina puternica ce-i dezbraca de toate greselile din trecut. Degeaba imi doresc sa ajunga ca mine dupa ce m-am inecat cu sangele ce din vene s-a varsat, degeaba imi caut sufletul profanat cand tot ce mai stiu este sa ma prefac.

Mi-a scapat printre degete si pofta de a trai singur sau de a dormi sufocat, de aceea sfarsitul de zi m-a gasit prefacandu-ma ranit si abandonat. Dar tu nu stii, nu stii ca m-am prefacut cum doar eu mai stiu, cu indiferenta la tragedii si nepasare pentru tot ce nu mai este viu. La perete, sub pres, am evoluat la ultimul stadiu, in ultimul hal, am dat gres cu acest Mercu, ca intr-un borcan, ma simt ca o insecta, sub un cer murdar cautand si gasind felicia defecta. Incompleta, venita dintr-o lume nemaivazuta de niciunul, tacerea ta imi vorbeste, rosteste cuvinte auzite doar de unul care duce dorul umbrei care nu se mai iveste. Nu credeam ca ma mai schimba cineva, nu ei, ci acea persoana cand ma vrajea cu idei de genul: nu vei gasi pe cineva sa-ti explice despre dragoste si cei cu ea. Deci nu ma intreb despre jumatatea, daca as putea avea asa ceva, degeaba ma intreb despre ea cand stiu ca nimeni nu ma va dezlega cand voi atarna, nimeni nu ma va mangaia cand chinul nu ma va mai lasa. Cine ar putea? Cine s-ar deranja?

Fara indrumare, goala, cu buzele impietrite, fara chemare isi duce piciorul stang inainte, apoi si dreptul pana cand ne-am intalnit sub noapte si ale ei mici felinare. Doua vase de portelan fara control, ne asezam mainile pe locul unde odata se zbatea ceva si acum este gol, degeaba ne asezam gandurile agitate sperand ca aceasta secunda nu se va termina niciodata, degeaba… Toate detaliile sunt aici, tabloul ei este terminat, imperfecta-i este imaginea, reflectand alta realitate decat am visat, dar nu mai conteaza acum cand trupul meu se lupta cu linistea viitorului zgariat. Deageaba am alergat, am alergat sa ma regasesc dezamagit de tipatul meu tacut cand extraordinara i se muleaza pielea sub lupa incetosata a mintii fragile, cand tot ce am facut a fost sa caut salvarea in cele care au ajuns doar la stadiul de copile. Degeaba…

Anunțuri
Publicat în Alter ego. Etichete: , , . 4 Comments »

Chicane feat. Tom Jones – Stoned in Love

Canta de parca ar vorbi, e prea usor pentru el… geniala voce, geniala melodie!

Publicat în Ego. Etichete: , . 2 Comments »