Renasterea de sine

puppetmaster

In miez de obscur neprogramat, m-am ratacit, de continuat cand tot ce am invatat s-a dovedit a fi un mit. Un etern labirint ma limiteaza, judecata ma paraseste si eu vreau sa ma mint: cine nu iubeste, nu greseste. Heliofili, sub cer de smoala, ochii-mi sunt inutili, acum trebuie ma las purtat de simturi cand mintea-mi este goala. Dar cum sa ma bazez pe emotii si simturi cand toata viata le-am evitat si mi-au ramas doar franturi?

Am ajuns un copil in lumea emotiilor, eu un sclav timid, ele un stapan nemuritor. La ordinul lor, de un suport rigid, gandurile imi sunt legate cu ata transparenta, si din exces din tiranie, ma lasa sa cred ca ma pot retine in aceasta stare latenta.

Razbunarea va deveni unealta mea de incredere, voi razbi si voi rade, voi trece peste acest moment de decadere si eu… eu voi zambi. Voi razbi in aceasta lume controlata de „ele” , eu voi razbi!!!

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: