Ieri m-am intors de acasa si mi-am dat seama cat mi-a lipsit camera mea, mancarea mamei si programul de somn odihnitor de 14 ore. Tati nu-mi mai e frica, nu-mi mai e frica. Stiu ca va fi bine.
Anul trecut pe langa iesirile prin tara, stand pe acasa nu prea am avut timp sa ma plictisesc. Ma trezeam in fiecare zi pe la 3-4 dupa-masa, mancarea era servita, doua feluri de desert, plecat la strand, bere pe vreo terasa, intors acasa inainte de ora 12 si apoi pana la 5 dimineata delectat cu carti bune.
Am o camera foarte luminoasa, primitoare cum nu mai e nici una, iar sub masa, acolo unde imi intind picioarele lenese, se ascunde timid un covoras pufos care-mi place la nebunie. Cum de obicei nu pot citi cu galagie pe fundal sau oameni care misca in jurul meu, cand vin in vacanta acest locsor e perfect pentru a ma destrabala. Anul trecut am citit Edgar Allan Poe, acele povestiri celebre, Stephen King si nu in ultimul rand Isaac Asimov care a fost un geniu de care m-am indragostit (metaforic vorbind). Din pacate am apucat sa citesc doar Eu, Robotul si Fundatia (cele 7 volume).
Sunt in pana de idei, nu stiu ce voi citi vara asta. Poate ma voi reintoarce la clasici, poate…