Teiul de Timisoara

Spatii verzi si parculete multe, multe din stradutele, cararile din Timisoara sunt ingradite, mai inspirat sau nu prea, de prea putin admiratii tei. Ca mergi la scoala, facultate sau job dimineata devreme, ca iesi la o plimbare intr-o seara ce se anunta romantica, ca schimbi scutecele copilului intr-un parculet, ca iesi la stropit copacii, nu poti ignora mireasma teilor.

O mireasma proaspata, o aroma deloc intepatoare ca un parfum frantuzesc, dar dulceaga. Nu stiu ce sa zic fara sa regret, fara sa ma asigur ca traiesc acele crize de personalitate cand gandesc limpede, dar sunt momente cand imi doresc sa ma mut cu cortul sub un tei, sa stau si sa ascult muzica, sa ma relaxez si sa spun ca viata e frumoasa. Sa tip in gura mare „viata e frumoasa”, sa dea cineva un telefon anonim la salvare, iar in camasa de forta, in pumnii mei inclestati sa strivesc usor flori de tei.

Anunțuri
Publicat în Ego. Etichete: . 6 Comments »